4 august 1945

posted in: 1945 documentary files | 0

Din jurnalul lui Constantin Rădulescu Motru

În după-amiaza zilei de ieri am aflat prin Radio Londra un rezumat din comunicatul dat după Conferința de la Potsdam. O surpriză plăcută pentru mine a fost introducerea ministrului de Externe francez în Consiliul miniștrilor de Externe care vor avea să pregătească preliminariile tratatelor de pace cu Italia, România, Finlanda, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Grecia. Căci, așa cum am prevăzut, viitorul acestor țări n-a fost hotărât în conferința celor așa-ziși mari trei (…) ci a fost lăsat pe seama miniștrilor de Externe ai țărilor victorioase, între care a fost introdusă și Franța. Surpriză neplăcută mi-a făcut însă trecerea păstrată de comunicat asupra cestiunii Dardanelelor. Nu va fi această tăcere un pretext pentru ca Sovietele să continue a-și ține armatele în sud-estul Europei? Este drept apoi că rezumatul comunicatului nu anticipează asupra viitorului care se va crea României, fiindcă el prevede numai pregătirea unor alegeri libere, sub supravegherea Aliaților, lăsând acestor alegeri, adică voinței poporului român, hotărârea însăși asupra viitorului. Dar aici este marea tragedie pentru viitorul României. Viitorul României urmează, după comunicatul Conferinței de la Potsdam, să fie făurit de bărbați politici patrioți, care să facă alegeri libere în care poporul să-și exprime voința, pe când România astăzi duce o mare lipsă de asemenea bărbați politici. Reprezentantul Marii Britanii și reprezentantul Statelor Unite ale Americii de Nord au crezut desigur că lăsând hotărârea viitorului României, al Ungariei, al Iugoslaviei și al Greciei la voința exprimată de înseși popoarele acestor țări prin alegeri libere, au eliberat aceste țări de sub influența Rusiei, fiindcă ei au crezut că aceste țări au cetățeni de felul englezilor și al americanilor de nord. Singur reprezentantul Sovietelor, mareșalul Stalin, cunoscând patriotismul practicat în politica din orientul european, a înțeles că fondarea viitorului acestor țări pe eventuale alegeri libere înseamnă de fapt abandonarea lor, și în consecință a și luat măsurile cuvenite pentru ca să se pregătească în România și în sud-estul Europei alegeri libere, după modelul celor care se fac în cuprinsul întregii Rusii!

 

Constantin Rădulescu Motru, „Revizuiri și Adăugiri. 1945”, Editura Floarea Darurilor, 1999