» » » » 7 noiembrie 2005, : “Conferinţa de presă “Recensământul populaţiei concentraţionare din România (1945-1989)””

7 noiembrie 2005, : “Conferinţa de presă “Recensământul populaţiei concentraţionare din România (1945-1989)””

Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului lucrează de mai mulţi ani la un RECENSĂMÂNT AL POPULAŢIEI CONCENTRAŢIONARE DIN ROMÂNIA din perioada 1945-1989.

Recensământul constă din prelucrarea informatică şi statistică a peste 90 000 de fişe matricole de încarcerare, reprezentând peste 70 000 de cazuri de foşti deţinuţi politici.

Luni, 7 noiembrie 2005, Centrul de Studii a organizat o conferinţă de presă atât spre informarea mass-mediei, cât şi în vederea punerii la dispoziţia Preşedinţiei României a dovezilor obiective necesare condamnării oficiale şi publice a comunismului.

La conferinţa de presă au participat membri ai Consiliului Ştiinţific al Centrului de Studii, colaboratori ai proiectului, precum şi Mariana Nitelea, directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, care a reafirmat interesul pe care C.E. îl arata prelucrării critice a trecutului comunist şi, în mod particular, Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Întâlnirea a fost deschisă de Ana Blandiana, preşedinta Academiei Civice şi a Memorialului. În continuare Ioana Boca a dat citire câtorva din cifrele statistice, iar Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii şi iniţiatorul proiectului, a făcut observaţii asupra materialului pe care s-a lucrat şi care, dacă am socoti doar cifra minimă de un million de deţinuţi politici de-a lungul celor 45 de ani de comunism, ea reprezintă un eşantion de lucru mai mult decât elocvent pentru concluzii statistice. Goluri de informaţie, explicate prin secretomania regimului comunist, sunt observabile doar la capitolul „morţi în detenţie” şi „reţinuţi administrativi” (adică fără proces). Cifrele prezentate publicului – a spus Romulus Rusan – sunt strict orientative, în schimb o lucrare efectuată cu metode statistice va fi publicată peste un an, ca un prim studiu obiectiv şi de netăgăduit asupra represiunii comuniste. Câteva păreri subiective asupra materialului introdus în computere au fost făcute de colaboratorii proiectului Laurentia Pantazescu, Gabriel Grecu şi Ciprian Dumitrache. Acad. Şerban Papacostea, prof. Neagu Djuvara, Rodica Coposu, Flavia Balescu, Constantin Avramescu, regizorul Nicolae Margineanu au evocat câteva figuri emblematice ale rezistenţei anticomuniste din România anilor 50, ale căror fise de detenţie fuseseră oferite în prealabil celor prezenţi.

Evenimentul a fost pus sub egida ZILEI INTERNAŢIONALE A GULAGULUI instituita cu trei ani în urmă de organizaţia „Comitatus pro Libertatibus” condusă de Vladimir Bukovski. De altfel cunoscutul disident rus a trimis cu această ocazie şi un mesaj, în care spune, între altele:

„Astăzi, 7 noiembrie, în multe ţări din lume, atât din Est cât şi din Vest, oamenii se vor aduna pentru a comemora unul din cele mai întunecate fenomene din viaţa noastră – GULAG-ul. Spun „din viaţa noastră” şi nu din trecutul nostru pentru că, pentru multe naţiuni, GULAG-ul este o realitate existenta şi azi. În China şi în Cuba, în Coreea de Nord şi în Vietnam oamenii trăiesc încă acest coşmar, aşteptând în orice moment să fie duşi pe tărâmul fără speranţă, sau se roagă pentru cei care sunt deja acolo. Şi când spunem „MEMENTO GULAG!” gândim în aceeaşi măsură şi la ei.

Şi pentru că azi ne-am adunat să comemorăm Gulagul, o facem în numele unui foarte mare număr de oameni. Pentru aceia care au fost acolo – morţi sau vii -, pentru aceia care sunt încă acolo şi pentru cei care e posibil să ajungă acolo, ne adresăm umanităţii avertizând-o. În multe ţări, oamenii se vor aduna azi pentru a aprinde lumânări, pentru a şopti numele rudelor şi persoanelor apropiate care au murit, pentru a se ruga, pentru a ierta şi pentru a spera. Nimic şi nimeni nu ne poate opri. Lumea asta poate să ne trateze cu totală indiferentă, „elitele” autointitulate ne pot fi ostile, dar nu ne pot opri să spunem MEMENTO GULAG!”

Presa din zilele următoare a reflectat pe larg importanta proiectului: revista „22”, „Cotidianul”, „Adevărul”, „Curentul”, „România Liberă” („93 000 dovezi pentru Traian Băsescu”), programele de ştiri TVR, TVR Cultural şi TVR Internaţional, emisiunile de actualităţi ale Radiodifuziunii Romane şi ale BBC. Câteva zile mai târziu, tema a fost reluată de Mircea Dinescu în editorialul din „Gândul” şi într-o emisiune de la „Realitatea TV”.