» » » » 13 – 15 iulie 2001, Sighet: Anii 1961-1972 – ţările Europei de Est între speranţele reformei şi realitatea stagnării

13 – 15 iulie 2001, Sighet: Anii 1961-1972 – ţările Europei de Est între speranţele reformei şi realitatea stagnării

posted in: Simpozioane | 0

Simpozionul de la Sighet, 2001. Imagini din sala de conferinţe. Sesiune dedicată Cehoslovaciei - Primăvara de la Praga, 1968Dintre evenimentele şi temele în jurul cărora s-au grupat discuţiile au fost cele mai dezbătute: Conflictul sovieto-chinez. Ridicarea zidului Berlinului. Înarmarea nucleară şi “mişcarea pentru pace”. “Pacea rece”. Demiterea lui Hruşciov şi stagnarea brejneviana. Încheierea colectivizării în România. Îngheţul ideologic, condamnarea “revizionismului”. Încercări de “reeducare” a deţinuţilor politici. Declaraţia de independentă de la Bucureşti din aprilie 1964. Graţierea generală din februarie-august 1964. Începutul diplomaţiei spre toate azimuturile. Moartea lui Gheorghiu-Dej şi alegerea lui Ceauşescu în fruntea PMR. Republica Socialistă România şi nouă Constituţie. Dezgheţul cultural, reforma administrativă. “Creşterea efectivului” partidului. “Marea revoluţie culturală proletara” din China. “Primăvara de la Praga” şi reprimarea ei. Poziţia României şi începutul cultului personalităţii. “Tezele din iulie 1971” (“mică revoluţie culturală de la Bucureşti”).

Între prezenţele remarcabile la simpozion s-au numărat luptătorii anticomunişti Doina Cornea şi Vasile Paraschiv, istoricii şi analiştii Alexandru Zub (Iaşi), prof. Şerban Radulescu-Zoner, Marius Oprea (Bucureşti), Stephane Courtois, Pierre Vallino, Michel Thomas Penette (Franţa), Mircea Carp, Peter U. Weiss (Germania), Sanda Golopentia, Paul Michelson, Ladis Kristoff (SUA), Antonina Kuzmanova (Bulgaria), Anatol Petrencu (Republica Moldova), Jan Willem Bos (Olanda).

Sesiunea finală a simpozionului de la Sighet s-a desfăşurat sub forma unei mese rotunde având ca tema “Anul 1968 în Cehoslovacia şi celelalte ţări ale lagărului comunist”. La discuţii a participat ambasadorul Republicii Cehia, Jaromir Plisek, care a prezentat asistentei mesajul de solidaritate şi simpatie transmis de Vaclav Havel. Preşedintele Republicii Cehia reliefează importanţa acestui gen de întâlniri, “care contribuie la păstrarea memoriei comune a faptelor îngrozitoare comise în perioada regimului comunist şi la transmiterea acestei marturii-avertisment generaţiilor următoare”. Totodată Havel releva utilitatea şi unicitatea Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, apreciind rolul avut în realizarea lui de scriitoarea Ana Blandiana.

Organizarea simpozionului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Fundaţia Hanns Seidel, Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti, Centrul Ceh din Bucureşti, Institutul Polonez din Bucureşti.