» » » » Expoziţia “Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”

Expoziţia “Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”

posted in: Expoziţii itinerante | 0

afisDeportările din Banat şi Mehedinţi, din vara anului 1951, reprezintă unul (şi cel mai bestial) dintre numeroasele proiecte de epurare socială pe care le-a inventat regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plină dominaţie sovietică. În urma unui plan pregătit timp de trei luni, cu precizie diabolică, au fost scoşi din casele lor, pe parcursul nopţii de 18/19 iunie, fără nici un anunţ prealabil, peste 44.000 de oameni, începând cu femeile şi bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor, compuse din bătrâni de până la 85 de ani şi din copii de toate vârstele (unul din ei, născut abia cu două zile înainte). După un drum tărăgănat, de două săptămâni, zăvorâţi în vagoane de animale, deportaţii au fost depuşi în câteva gări din Bărăgan, de unde camioanele i-au purtat în 18 puncte diferite ale deşertului de stepă. Lăsaţi sub cerul liber, sub soarele năucitor de vară, au trebuit să-şi pregătească pentru început bordeie sub pământ, ca în comuna primitivă. În anii următori şi-au construit case mai arătoase şi au desţelenit pământurile virgine. Au reuşit astfel să-şi procure hrana pentru ei şi pentru animalele din curte, biruind sărăcia şi izolarea, supravieţuind ca nişte Robinson Crusoe ai secolului XX.
Întrebarea – pe care o pune expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” – este: care a fost rostul dezrădăcinării unui număr atât de mare de oameni? Se temea regimul comunist de hărnicia, de seriozitatea, de anticomunismul lor, de speranţa cu care ei aşteptau ca americanii să-i elibereze, pătrunzând în ţară prin Iugoslavia lui Tito? Altfel nu se explică forţele uriaşe puse în joc: peste 10.000 de militari înarmaţi (securişti, miliţieni, elevi de şcoală militară, grăniceri şi pompieri), coordonaţi şi supravegheaţi de 2500 de activişti de partid.
Peste cinci ani, în 1956, deportaţii s-au întors la casele lor, dar mulţi le-au găsit ocupate de profitorii regimului şi pentru a doua oară au fost obligaţi să ia viaţa de la capăt. 1600 dintre ei (dintre care 175 copii) muriseră în detenţie şi curând osemintele lor au fost arate cu tractorul, odată cu satele făcute una cu pământul.
Unele sate au fost totuşi transformate în centre de „domiciliu obligatoriu” pentru miile de deţinuţi politici eliberaţi din închisori la expirarea pedepsei, dar consideraţi recalcitranţi şi „nereeducabili”. Între 1955 şi 1964, s-au perindat pe la Rubla, Lăteşti, Măzăreni, Dropia, Zagna, Fundulea personalităţi ale vieţii politice şi culturale, între care Corneliu Coposu, Ion C. Brătianu, Dan M. Brătianu, Constantin C. Giurescu, Ion Diaconescu, Camil Demetrescu, Hans Bergel, studenţii Paul Goma, Dan Mugur Rusiecki, Ion Varlam. Suplimentele de pedeapsă, mergând de la 12 la 60 luni, convieţuirea îndelungată într-un perimetru redus le-au permis să se împrietenească, să-şi  transforme noua existenţă într-o şcoală a solidarităţii. Cea mai neomenească detenţie în această perioadă a fost aceea a şapte copii – cu vârste între 1 şi 12 ani – expulzaţi la Lăteşti împreună cu mama lor, după ce tatăl, preot reformat, fusese condamant la 22 ani. Un alt preot, ortodox, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru că a îndrăznit să părăsească pentru scurt timp DO, unde fusese adus după alţi 9 ani de detenţie.
În rezumat, totuşi, destrămarea ţesutului civic n-a reuşit nici în cazul deportaţilor, nici în cel al „DO-iştilor”, comuniştii trebuind să amâne atomizarea totală a societăţii până în anii 70-80, când noile generaţii au cedat în faţa terorii profilactice declanşate de noul regim comunist.
Expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de „dislocare”, alcătuirea „listelor negre”, pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit „Domiciliul obligatoriu”. Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC, în cadrul vernisajului fiind lansat şi un audiobook cu fragmente de amintiri.

 

Expoziţia face parte din proiectul „Memoria deportărilor din România”, susţinut de programul „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.

Versiunea germană a expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” a fost realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Berlin.

 

 

Itinerariu

Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, 25 martie-25 aprilie 2011. Eveniment organizat în parteneriat cu Muzeul Satului. Vernisajul a avut loc vineri, vineri, 25 martie 2011. Au vorbit Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică, Paula Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului, Irina Cajal, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului şi realizator al expoziţiei, precum şi supravieţuitori ai deportărilor şi foşti deţinuţi politici care au avut domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Au povestit din aminitirile lor Zina Radu şi Raluca Angela Moise, deportate pe când erau copii, împreună cu familiile lor, şi foştii deţinuţi politici Constantin Dumitrescu-Cunctator, Aurelian Păuna şi Dan Mugur Rusiescki. La eveniment a participat un numeros public, printre care şi mulţi foşti deportaţi şi foşti deţinuţi politici. Cu acelaşi prilej a fost lansat audiobook-ul Rusaliile Negre care cuprinde 20 de fragmente de mărturii ale celor care au fost deprotaţi, mărturii extrase din Arhiva de Istorie Orală a CISAC.

 

Timişoara, Bibilioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran”, 3-17 mai 2011. Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 3 mai, orele 13, în Aula Bibliotecii Centrlae Universitare “Eugen Todoran” din Timişoara. Evenimentul a fost deschis de Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran”, gaza expoziţiei şi de Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică şi fondatoarea Memorialului Sighet. Expoziţia a fost prezentată de Romulus Rusan, directorul CISAC şi realizator al expoziţiei. A urmat un moment muzical în amintirea tuturor celor care au trecut prin deportarea din Bărăgan, susţinut de instrumentistul Grigore Merceanu şi de Flavius Furtună. Muzicianul Grigore Merceanu s-a născut în 1956 într-un sat din Bărăgan. Mama sa, Victoria, a fost deportată în 1951 împreună cu toată familia din Timiş în Bărăgan. Tatăl său, Grigore Merceanu, a fost deţinut politic, iar între 1952-1954, iar la expirarea pedepsei i s-a stabilit DO la Movila Gâldăului, în Bărăgan. În 1958 a fost rearestat şi a murit în octombrie 1962 în lagărul de muncă de la Periprava. Partea a doua a evenimentului a fost o interesantă şi emoţionantă discuţie pe tema deportării din 1951, moderată de Romulus Rusan, la care au participat foşti deportaţi, dar şi istorici care s-au ocupat de această temă. Au vorbit Cornelia Fiat (deportată, copil fiind, împreună cu familia în 1951), preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan Silviu Sarafolean (deportat în 1951 împreună cu părinţii şi sora sa), Svetcu Mihailov (deportat împreună cu mama în 1951, în timp ce tatăl său era în închisoare, fiind condamnat politic), Ana Babeţi (deportată în 1951 împreună cu soţul şi cei doi copii), profesoara Smaranda Vultur, unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai acestei teme, scriitorul Viorel Marineasa, autor al mai multor volume despre deportarea din 1951, profesorul Miodrag Milin, care s-a ocupat în special de deportaţii de origine sârbă. Teodor Stanca, preşedintele AFDPR Timiş, a adresat un mesaj din partea foştilor deţinuţi politici. Au fost prezente la acest eveniment peste 100 de persoane, foşti deportaţi, foşti deţinuţi poltici, dar şi foarte mulţi tineri, studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara.

 

Drobeta Turnu Severin, Muzeul de Artă, 19-31 mai 2011. Vernisajul expoziţiei a avut loc joi, 19 mai, orele 14. Au participat la deschidere Maria Bălăceanu (născută în septembrie 1951 în Bărăgan, la 4 luni de la deportarea părinţilor ei), directorul Muzeului de Artă, Ioana Boca, directorul executiv al Fundaţiei Academia Civică, Grigore Drăghia (deportat la 14 ani împreună cu familia din Ilovăţ la Pelican), preşedintele AFDPR Mehedinţi, prof. Ileana Mateescu (deportată la vârsta de 5 luni împreuncă cu familia din Mehedinţi la Rubla), preotul Mihai Zorilă, a cărei familie a fost deportată în Bărăgan în 1951, Dumitru Dragomir, fost deţinut politic. Au fost prezenţi la eveniment foşti deportaţi, foşti deţinuţi poltici, dar şi foarte mulţi tineri  de la liceele din Drobeta Turnu Severin.

 

Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, 2 iunie-2 septembrie 2011. Expoziţia a fost vernisată joi, 2 iunie, cu prilejul manifestărilor ocazionate de Ziua Memoriei – Ziua Porţilor Deschise. o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Au venit ca în fiecare an la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care au avut posibilitatea au adus  un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.  Tema principală a întâlnirii din acest an a fost deportarea din iunie 1951. În acest an se împlinesc 60 de ani de la deportarea într-o singură noapte, 18 iunie 1951, a 44000 de persoane din Banat  în Bărăgan. Luni, 11 iulie, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei s-a deschis cea de-a XIV-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet. După deschiderea cursurilor de către Ana Blandiana, preşedintele fondator al Memorialului şi de către profesorul academician Alexandru Zub, a avut loc prezentarea de către Romulus Rusan a expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Pe parcursul celor 8 zile de cursuri ale Şcolii de Vară de la Sighet, expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” a fost vizitată de cursanţii Şcolii de Vară – elevi şi profesori – dar şi de conferenţiarii prezenţi la Memorialul Sighet. În perioada iunie-august 2011 expoziţia a fost vizitată de peste 25.000 de vizitatori.

 

Bucureşti, Spaţiul Public European, 9 noiembrie 2011-15 martie 2012. Eveniment organizat în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România.  La deschiderea expoziţiei au luat cuvânt doamna Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică şi fondatoarea Memorialului Sighet şi domnul Nicole Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România. La vernisajul expoziţiei a participat un public numeros, printre care menţionăm pe dna Lucinia Bal, șeful Biroului Parlamentului European în Romania,  ES Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei în România, ES Jiří Šitler, ambasadorul Cehiei în România, Maja Wawrzyk, directorul Institutului Polonez din Bucureşti, René Kubášek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti. Evenimentul a fost ocazionat de închiderea proiectului „Memoria deportărilor în România”, dezvoltat de Fundaţia Academia Civică în parteneriat cu Fundaţia Memoria în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, cu sprijinul programului „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene

 

Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din România, aprilie-mai 2012. Eveniment organizat în parteneriat cu FDGR si AFDPR Sibiu

 

Berlin, Memorialul Berlin-Hohenschönhausen (Genslerstr. 66, 13055 Berlin), 19 iunie-30 septembrie 2012. Vernisarea expoziţie a avut loc marţi, 19 iunie, ora 17.30. La deschidere au vorbit Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului Sighet şi preşedinte al Fundaţia Academia Civică, Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului şi realizator al expoziţiei, scriitorul Hans Bergel, fost deţinut politic şi apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, Hubertus Knabe, directorul Memorialului de la Berlin, Alexandrina Panaite, director adjunct al ICR Berlin, Georg Paul Hefty, directorul departamentului de actualităţi al ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Moderatorul evenimenteului a fost Helmuth Frauendorfer, director adjunct al Memorialului Berlin.

 

Sindelfingen, 17-22 noiembrie 2012. Eveniment organizat în cadrul conferinţei Deutsches Kulturleben im Banat am Vorabend des Ersten Weltkrieges. Der Beitrag von kleineren Städten und Großgemeinden organizată de Landsmannschaft der Banater Schwaben/Landesverband Baden-Württemberg

 

München, Casa României, Consulatul General al României (Richard-Strauss-Straße 14), 25 ianuarie-31 martie 2013. Eveniment organizat în parteneriat cu Consulatul României de la München şi Asociaţia Şvabilor Bănăţeni.

 

Augsburg, 25 aprilie-31 mai 2013, Bukowina Institut. La deschidere au vorbitdl Anton Niculescu, consulul general al României la München şi jurnalistul Luzian Geier, organizator al evenimentului. Eveniment organizat în parteneriat cu Universitatea din Augsburg

 

Tübingen, 19 iunie-8 august 2013, Prefectura. La deschidere au vorbit: Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului Sighet şi Romulus Rusan, realizatorul expoziţiei, Joachim Walter, prefectul de Tübingen, Prof. Reinhard Johler, directorul Institutului de istorie si geografie regionala a svabilor dunareni, Tübingen, Dr. Mathias Beer, Institutul de istorie si geografie regionala a svabilor dunareni, Tübingen. Eveniment organizat în parteneritat cu  Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde şi cu Prefectura din Tübingen.

 

Budapesta, 11 octombrie-4 noiembrie 2013, Academia Maghiară. La deschiderea expoziţiei au vorbit  Palasik Mária, din partea Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de la Budapesta,  Ioana Boca, directorul executive al Fundaţiei Academia Civică şi Virginia Ion, secretarul ştiinţific al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Eveniment organizat în parteneritat cu Arhiva Istorică a Serviciilor Secrete de la Budapesta.

 

Cluj, 25 mai-15 august 2014, Centrul Claudiopolis. Au vorbit ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică-Memorialul Sighet, Romulus Rusan, directorul CISAC şi realizator al expoziţiilor şi Florentin Crihălmeanu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla.Eveniment organizat în cadrul Photo Romania Festival.

 

București, decembrie 2015-ianuarie 2016, Spațiul Expozițional Permanent al Memorialului Sighet la București