» » » » O carte pe zi: Ulrich Burger, Misiunea Ethridge în România

O carte pe zi: Ulrich Burger, Misiunea Ethridge în România

posted in: Ein Buch pro Tag | 0

Unul dintre documentele cele mai pertinente din Raportul Ethridge este „Memorandumul privind situaţia actuală din România”, înmânat trimisului Departamentului de Stat american de către Constantin I. Brătianu, preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Reproducem o parte a acestui memorandum. Reamintim că el a fost conceput în noiembrie 1945.

 

 

Memorandum privind situaţia actuală din România

 

Din declaraţiile dlui Molotov în care a stabilit condiţiile de Armistiţiu cu România şi a discutat călătoria Prinţului Ştirbey la Cairo cu scopul de a negocia cu cei Trei Aliaţi schimbarea frontului în ţara noastră, am fost convinşi că America şi Anglia vor garanta aplicarea corectă a Armistiţiului.

Noi nu am crezut în neintervenţia ruşilor în treburile noastre interne, şi nici nu credem că ruşii vor părăsi România de bunăvoie, după ce au ocupat-o. Avem exemple din trecut că de fiecare dată când ruşii au intrat în ţara noastră au plecat numai când au fost forţaţi să o facă, fie de Marea Britanie, fie de evenimente excepţionale.

Când am semnat pactul cu comuniştii înainte de 23 august 1944, am ştiut foarte bine că partidul lor nu avea rădăcini în România şi că comunismul este departe de sufletul poporului nostru, care este puternic individualist. El a înfăptuit actul de la 23 august 1944, împreună cu Regele, convins că nu va fi lăsat să înfrunte pe sovietici singur şi că Statele Unite şi Anglia vor garanta pentru Rusia, aşa cum au făcut Franţa şi Anglia în primul război mondial (1916). Temerile noastre de dinainte de 23 august s-au dovedit fondate, deşi ostilităţile au încetat de câteva luni, deşi le-am făcut un mare serviciu Aliaţilor, cu costul a mari sacrificii din partea noastră, curăţând frontul de sud şi cauzând retragerea trupelor germane din peninsula Balcanică.

Când Armistiţiul a fost semnat, Moscova nu a acceptat faptul că în loc de 12 divizii am contribuit cu 18 divizii, care au fost permanent în linia întâi. Am fost lăsaţi singuri să facem faţă cererilor dlui Molotov şi Comisia de Armistiţiu a fost pusă sub unica autoritate a reprezentantului sovietic, deşi el lucra în numele celor Trei Mari Aliaţi.

Condiţiile Convenţiei de Armistiţiu nu corespund promisiunilor care ni s-au făcut pentru că au fost interpretate de comandamentul rus într-o manieră complet diferită de interpretarea lor largă.

În zadar am cerut Misiunilor britanică şi americană să ia parte la dezbaterile aşa-numitei Comisii Intermediare. Iată de ce am ajuns în situaţia actuală, pe care o voi descrie pe scurt. Un guvern comunist impus de dl Vîşinski, după ce i-a bătut Regelui cu pumnul în masă. Poliţia şi jandarmeria complet dezorganizate. Armata naţională dezarmată şi înlocuită cu prizonieri români comunizaţi în Rusia; completă anarhie în ţară, în administraţie, o serie de acţiuni ale guvernului F.N.D., care au dezorganizat şi pauperizat proprietăţile agricole de mai mult de 50 de hectare prin confiscare; echipamentul agricol distrus, fermele desfiinţate. Pământul a fost dat unor oameni care nu numai că nu aveau dreptul să-l primească, dar care, fiind incapabili de o agricultură inteligentă, au adus producţia agricolă la cifre catastrofal de mici.

Astăzi, producţia agricolă este absolut insuficientă pentru hrana din ţară în momentul în care noi trebuie să hrănim peste un milion de soldaţi sovietici.

Se poate anticipa că, în mai puţin de două luni, o mare parte a populaţiei va muri de foame şi o mare parte din recolta din 1946 este compromisă datorită însămânţărilor insuficiente cu grâu din această toamnă şi datorită faptului că proprietarii şi cei care au primit pământ, lipsiţi de echipament agricol, vite şi seminţe, nu vor putea face lucrările agricole de primăvară la timpul potrivit.

În domeniul industrial s-a creat o disproporţie adâncă între costul de producţie şi preţurile de vânzare, datorită formării de sindicate comuniste, impuse de guvern fără asentimentul muncitorilor pe care-i terorizează.

Salariile exagerate au antrenat o creştere considerabilă a preţurilor, deoarece guvernul s-a concentrat asupra măririi salariilor, fără a asigura mai întâi mărfuri pe piaţă. Iată de ce suntem într-o mare criză financiară. Această criză se manifestă printr-o catastrofală depreciere a monedei, care a crescut prin plăţile pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie şi aplicarea inconsecventă a condiţiilor de Armistiţiu. Astăzi, majoritatea fabricilor din ţară şi-au oprit complet producţia, producţia industrială a scăzut la cifre mici şi lipsa de combustibil, luat de ruşi, a împiedicat funcţionarea multor fabrici. Petrolul necesar funcţionării fabricilor, încălzirii locuinţelor şi clădirilor publice din marile oraşe şi, în special, din Bucureşti este scos din ţară de Comandamentul sovietic, care nu ia în considerare cota de ţiţei care trebuie păstrată pentru consumul intern al ţării.

Nimeni nu mai are curajul de a începe noi afaceri, specula generată de lipsuri a devenit atât de mare încât oamenii cu venituri mici nu mai câştigă suficient pentru a se întreţine.

Pe de altă parte, s-a introdus un sistem de necinste, ceea ce generează o situaţie morală gravă în mentalitatea poporului. Comuniştii caută să obţină fonduri mari pentru propagandă şi să-şi creeze, prin corupţie, un partid, care a fost până acum inexistent.

Faptul că lipsesc poliţia, jandarmeria şi armata, nu mai asigură siguranţa pentru cetăţeni. Chiar şi în timpul zilei sunt furaţi pe stradă, acasă şi în prăvălii. Noaptea nimeni nu îndrăzneşte să iasă pe stradă. Sunt oraşe în care chiar poliţia îi sfătuieşte pe oameni să nu plece de acasă după lăsarea întunericului.

Dacă la aceasta adăugăm toate arestările făcute de autorităţi, care nu ţin legătura între ele, torturile şi bătăile aplicate arestaţilor, oricine îşi poate imagina profunda nemulţumire din sufletul poporului şi puternica antipatie faţă de regimul comunist (…)

Din volumul Misiunea Ethridge în România, autor Ulrich Burger, editor Romulus Rusan, traducere Florica Mateiaş şi Raluca Schiau,Colecţia Documente, Bucureşti, Editura Fundaţiei Academia Civică, 2000