» » » » Toma ARNĂUŢOIU

Toma ARNĂUŢOIU

posted in: Din "marea de amar" | 0

1_Toma Arnautoiu_2

Născut la 14 februarie 1921, în comuna Nucşoara, judeţul Muscel, în familia unui învăţător
Locotenent în Armata Română, deblocat 1946. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc (1946-1947)
În primăvara-vara 1949 – adjunct al lui Gheorghe Arsenescu, liderul organizaţiei „Haiducii Muscelului”;
vara/toamna 1949-mai 1958 – lider al grupului Arnăuţoiu
capturat în noaptea de 19/20 mai 1958
Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959 a Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la moarte.
Executat la 18 iulie 1959 în penitenciarul Jilava.
***
Petre ARNĂUŢOIU
Născut la 16 ianuarie 1926, în comuna Nucşoara, judeţul Muscel.
Primăvara-vara 1949 – membru al organizaţiei „Haiducii Muscelului”; vara/toamna 1949-mai 1958 – membru al grupului Arnăuţoiu; capturat în noaptea de 19/20 mai 1958.
Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959 a Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la moarte. A fost executat la 18 iulie 1959 în penitenciarul Jilava.
(1894-1962)
Mama lui Petre şi Toma Arnăuţoiu, conducătorii mişcării de rezistenţă din Muscel. 
A fost arestată în iulie 1949, condamnată pentru uneltire contra ordinii sociale şi închisă până în 1955.
În septembrie 1958 a fost arestată pentru a doua oară şi condamnată la 10 ani temniţă grea pentru „acte de teroare”. A trecut prin penitenciarele Piteşti, Jilava, Miercurea Ciuc.
A murit la 24 mai 1962 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.
Ion ARNĂUŢOIU  zis Iancu
Născut la 11 octombrie 1887, în comuna Nucşoara. Învăţător. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Căsătorit cu Lucreţia Arnăuţoiu, cu care a avut cinci copii: Nelu, Elena, Toma, Petre şi Anton.
În primăvara anului 1949 a devenit membru al organizaţiei „Haiducii Muscelului”; ulterior şi-a ajutat fiii, Toma şi Petre Arnăuţoiu, care conduceau grupul cu acelaşi nume.
Prin sentinţa nr. 119/4 iunie 1959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la 18 ani temniţă grea. A murit la 4 august 1962, în închisoarea Botoşani, pe certificatul de moarte fiind menţionată la cauza morţii „pneumonie dublă.
(1927-1962)
Născută la 14 septembrie 1927, în comuna Prisecani, judeţul Iaşi
Refugiată în Nucşoara la sfârşitul celui de-al doilea război mondial
Primăvara-vara 1949 – membră a organizaţiei „Haiducii Muscelului”
vara/toamna 1949-mai 1958 – membră a grupului Arnăuţoiu; capturată  la 20 mai 1958, împreună cu fetiţa ei, Ioana, în vârstă de 2 ani.
Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă în baza articolului 327 c.p., pentru „acte de teroare”. 
A murit la 31 ianuarie 1962, la penitenciarul din Miercurea-Ciuc, cauza decesului fiind insuficienţă circulatorie şi TBC pulmonar..
După condamnare, fetiţa i-a fost luată şi dusă la orfelinatul din Câmpulung-Muscel. Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu. După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui, devenind una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.
Grupul condus de Toma Arnăuţoiu (în care au intrat Petre Arnăuţoiu, Maria Plop, Titu Jubleanu, Maria Jubleanu, Constantin Jubleanu, iar ulterior şi Ion Marinescu) a rezistat mai mulţi ani, ducând lupte cu Securitatea, înregistrând pierderi proprii, dar provocând mult mai multe în rândurile forţelor represive. În cele din urmă, partizanii au intrat într-o totală şi cvasiperfectă clandestinitate, fapt datorat în bună măsură unei destul de largi şi loiale reţele de susţinători (un rol aparte l-au avut Marinica Chircă şi Elisabeta Rizea). Însă în mai 1958 ultimii membri ai grupului au fost capturaţi prin trădare (unul s-a sinucis la capătul unei lupte), la fel ca mulţi dintre susţinătorii lor.
Represiunea a fost cumplită şi extinsă, mai multe loturi au fost judecate de Tribunalul Militar Bucureşti în 1959, acordându-se 16 condamnări la moarte, inclusiv Toma Arnăuţoiu, dar şi numeroşi ani de temniţă.
Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.
citeşte şi