afis_memorial1Fondatori Ana Blandiana şi Romulus Rusan

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este realizat şi administrat de Fundaţia Academia Civică.

 

”Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.

Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.

Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ.

La întrebarea “Poate fi reînvăţată memoria?”, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România este un convingător răspuns afirmativ.” (Ana Blandiana)

 

Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului

DSC_0039Crearea Muzeului de la Sighet a fost precedată şi apoi suţinută de activitatea Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Întâi istorie orală, dar, în paralel, strângerea de documente, fotografii, obiecte şi hârtii care să poată fi folosite în crearea celor peste cincizeci de săli în fostele celule ale închisorii.

Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii, care  îşi are sediul în Bucureşti.

Creat în 1993 de Romulus Rusan, fiinţând mereu în criză de fonduri şi personal, Centrul a reuşit să producă proiectele de reabilitare şi dotare a muzeului, banca de date necesară umplerii acestuia cu un conţinut realist şi credibil. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori valoroşi, de crearea unei promoţii de cercetători tineri, chiar dacă n-a avut posibilitatea să facă prea multe angajări, iar salariile sunt mici. A stimulat dezbaterea unor teme importante, pe terenuri neexploatate, în cadrul simpozioanelor, seminariilor, atelierelor şi meselor rotunde.

Centrul de Studii, condus de Romulus Rusan, a demarat înregistrările de istorie orală şi colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colecții de ziare, cărți, manuale, albume, înregistrări de istorie orală, precum și – pe un alt plan – organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, întâlniri între victimele comunismului și istoricii din România și din străinatate, publicarea de cărți cuprinzând mărturii, studii, statistici și documente privind rezistența anticomunistă și reprimarea ei. Până în prezent, Centrul a realizat peste șase mii de ore de înregistrări, 43000 de pagini de carte și a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio și video). Prestigiul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului este confirmat de prezenţa în consiliul ştiinţific a unor cercetători de talie internaţională.

 

Muzeul Memorial Sighet

DSC_0042Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1993, în vederea transformării ei în muzeu. Proiectul-cadru a fost prospus Consiliului Europei de Ana Blandiana. Pentru realizarea acestuia trebuia pe de o parte organizată strângerea fondurilor indispensabile reabilitării clădirii, iar pe de altă parte realizarea unei bănci de date necesare creării muzeului. Prin efortul material al Fundației Academia Civică și prin travaliul științific al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, ambele aflate la București, fosta închisoare a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului.

Fosta închisoare este astăzi decorul-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației politice care a adus suferință și moarte – în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare – de-a lungul secolului XX european.

 

Spaţiul Expoziţional Permanent al Memorialului Sighet la Bucureşti

1 afis calderon 3Începând cu data de 9 mai 2013, Memorialul Sighet are un “ambasador” în Bucureşti.

Este vorba de Spaţiul expoziţional permanent, intitulat “Memoria ca formă de justiţie”, din strada Jean-Louis Calderon nr. 66, în care este prezentat, pentru locuitorii şi vizitatorii Capitalei, un mic eşantion al Sighetului.

Dacă Memorialul Sighet a fost realizat în două decenii, ideea acestui Spaţiu expoziţional a apărut în urmă cu doi ani, în contextul discuţiilor intense despre necesitatea unui muzeu al comunismului în România. Mulţi dintre comentatori nu ştiau sau nu voiau să ştie că un asemenea muzeu există, şi anume la Sighet.

 


Evenimente

Mai mult…


Din ”marea de amar”

In memoriam Paul Lăzărescu (1926-2021)

Ne-a părăsit prietenul și colaboratorul nostru,   PAUL LĂZĂRESCU (1926-2021)   Absolvent al Facultății de Litere din București, secretar general … Read More

Ioan M. Bota

n. 16.01.1920 în com. Rona de Jos, jud. Maramureș – m. 18 noiembrie 2021, Florești, jud. Cluj preot greco-catolic veteran … Read More

Dinu Pillat

  19 nov. 1921, Bucureşti – 5 decembrie 1975, Bucureşti Fiul lui Ion Pillat şi al Mariei (n. Brateş). Studiile … Read More

Iuliana Biro: Ne duceau la anchete zi şi noapte. Atâta bătaie am primit! Vai de capul nostru!

Născută la Aita Mare, judeţul Covasna, la 17 iulie 1954. La 15 noiembrie 1987 lucra la Întreprinderea Steagul Roşu din … Read More

Mai mult…


O carte pe zi

Ilie Chițu: Am primit 20 di ani muncă silnică

(1928-1998)   Născut la 15 martie 1928, Răstoaca (judeţul Vrancea), ţăran, participant la revolta împotriva colectivizării desfăşurată în comuna natală … Read More

Dorina Potârcă: Eram cam 100 de femei… Ne-am culcat pe scânduri, goale, fără paie, fără nimic

În primele zile de primăvară, iarăși „pritocirea”, iarăși ore întregi în picioare cu bagajul lângă noi. În sfârșit, iarăși camioa­nele, … Read More

Aristina Pop Săileanu: Stalin a murit în 5 martie 1953, iar pe noi ne-au prins în 8 martie 1953

Stalin a murit în 5 martie 1953, iar pe noi ne-au prins în 8 martie 1953. …Securiștii se apropiaseră deja … Read More

Mai mult…


Cărţi editate de Centrul Internaţional de Studii

Mai mult…


 

Trip Advisor