Care ar putea fi consecința faptului că, în zilele noastre, percepem istoria potrivit criteriilor prezentului, considerând modernitatea drept unicul timp auroral al lumii în care trăim? Ce anume ne desparte de oamenii din trecut, pe care-i redescoperim astăzi grație unor remarcabile creații artistice? Cum a schimbat Primul Război Mondial fața umanității, prevestind despărțirea de vechile tradiții și inaugurarea epocii contemporane? În ce fel au evoluat, de-a lungul secolelor, relațiile dintre comunitatea tradițională rurală și cea a spațiului citadin, atât sub aspect antropologic, cât și sub cel al raportării la un orizont mitologic străvechi? Ce mutație importantă s-a produs odată cu transgresarea ultimei frontiere a realului, deschizând calea către o lume virtuală plină de contradicții, minată totodată de pericolul alienării individuale și al pulverizării relațiilor sociale? În suita de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea profesorului și filosofului Mihai Maci, intitulată „Aruncați în viitor. Tripla dezrădăcinare a omului contemporan”, susținută în 20 martie 2025 în Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, este o minuțioasă radiografie a unui proces continuu – din zorii Revoluției Industriale și până în actuala eră digitală – care a dus la mutații esențiale, precum formalizarea gândirii și apariția unei cunoașteri fără memorie.
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistemul politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
