Prin distrugerea celor trei partide românești tradiționale (național-țărănesc, național-liberal și social-democrat), comuniștii au făcut trecerea de la un regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic, partidul-stat.
Fotografiile și documentele expuse rezumă activitatea celor trei partide, începând cu înființarea, și insistă asupra ultimilor ani, când au opus o rezistență disperată împotriva comunismului. Sunt arătate metodele folosite de comuniști pentru interzicerea, anihilarea sau dezmembrarea lor.
În iulie 1947 a fost montată înscenarea de la Tămădău, operațiune condusă de torționarul Nicolski: un grup de fruntași țărăniști au fost arestați în momentul în care intenționau să părăsească țara, pentru a continua rezistența din exil. Ca urmare, PNȚ a fost scos de comuniști în afara legii, iar întregii conduceri țărăniste i-a fost intentat un proces pentru trădare de țară, printre cele mai grave învinuiri fiind aceea că a întreținut relații cu anglo-americanii din Comisia Aliată de Control al Armistițiului!
După interzicerea Partidului Național Țărănesc, liberalii și-au încetat, și ei, tacit, activitatea. Cu toate că nu e cunoscut nici un document oficial emanat de la autorități, Partidul Național Liberal a dispărut el însuși de pe scena politică. Ziarul partidului, Liberalul, a supraviețuit până în noiembrie 1947. Într-un al doilea val, în 1957-1958, au fost efectuate alte sute de arestări în rândul membrilor P.N.L.
În februarie 1948 s-a creat Partidul Muncitoresc Român prin fuzionarea Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat.
În realitate a avut loc un proces de racolare forțată a socialiștilor de către comuniști. Au fost operate arestări în rândul socialiștilor care s-au opus fuziunii, iar liderii PSD Independent, înființat ad-hoc, au fost condamnați la ani grei de închisoare sub acuzația de “înaltă trădare”. Au fost
eliberați în 1955-1956, în urma protestelor laburiștilor britanici.
