Cum se explică apariția nostalgiei post-comuniste pentru perioada dinaintea căderii regimurilor totalitare din Europa Centrală și de Est? Care sunt diferențele dintre nostalgia autentică, spontană, și nostalgia exploatată prin propagandă, menită să transforme dezamăgirea în resentiment și într-o anumită atitudine politică? Prin ce elemente se manipulează memoria colectivă pentru a delegitima tranziția post-comunistă? În ce fel se alimentează, prin tot acest efort de propagandă, diferitele narațiuni emblematice care conduc spre ceea ce se poate numi „marea narațiune pro-Putin”? Cum s-ar putea contracara mecanismul de control al memoriei în epoca rețelelor sociale ce găzduiesc consistente campanii de exploatare a nostalgiei?
În suita de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea lui Sorin Ioniță, președintele 𝑡ℎ𝑖𝑛𝑘 𝑡𝑎𝑛𝑘-ului Expert Forum (EFOR), intitulată „Discreditarea tranziției post-comuniste”, susținută în 25 noiembrie 2025, în Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, este o pertinentă și atent documentată radiografie a unui amplu proiect de subminare a ordinii internaționale liberale, instrumentat de Rusia și China cu scopul de a delegitima democrația și de a justifica revenirea la aranjamente colectiviste și la o formă nocivă de autoritarism civilizațional.
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistemul politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
