n. 22 iunie 1933, în Răstoaca (judeţul Vrancea), ţăran
A fost arestat la 18 ianuarie 1958 pentru participarea la revolta împotriva colectivizării desfăşurată la 12 ianuarie 1958 în comuna Răstoaca şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru „acte de teroare”. Închis în penitenciarele Galaţi şi Gherla şi în coloniile de muncă Salcia, Periprava şi Giurgeni. A fost eliberat prin graţiere la 14 aprilie 1964.
****
La 12 ianuarie 1958, sute de ţărani din Răstoaca s-au adunat pentru a împotrivi comasării terenurilor pentru cele două gospodării colective ce fuseseră înfiinţate în comună, strigând că nu vor colectiv. Ţăranii au intrat în clădirea Sfatului Popular, au luat cererile deja completate, le-au scos în drum şi le-au dat foc, Firma Gospodăriei Agricole Colective „Viaţa nouă” a fost dată jos şi spartă cu securea şi mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor au fost bătuţi.
Securitatea a intervenit în aceeaşi zi, încercuind satul cu maşini şi cu armament dispus din 50 în 50 de metri. Localitatea a intrat în stare de asediu, ţăranilor nepermiţându-li-se să iasă din curţi. Starea de asediu a durat până în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când au fost făcute primele arestări. În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1958, Securitatea operează noi arestări printre ţărani. Cei arestaţi sunt duşi la Securitatea din Galaţi.
Din cele peste o sută de persoane arestate, 40 au fost trimise în judecată, primind condamnări cuprinse între 8 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale” şi 20 de ani muncă silnică şi confiscarea averii pentru delictul de „acte de teroare” şi, pe lângă acestea, confiscarea totală a averii.
