Home » Română » Memorial » Din "marea de amar" » Irina Urșianu: Nu mai aveam nimic, nici vacă, nici cai. Şi m-a arestat şi pe mine

Irina Urșianu: Nu mai aveam nimic, nici vacă, nici cai. Şi m-a arestat şi pe mine

posted in: Din "marea de amar"

În 1948, ne-a naţionalizat. Am avut două maşini de treierat, tractor, moară sistematică cu valţuri de mălai, de făină, presă de ulei. Au venit pe ziua de 8 iunie 1948 şi l-a luat pe soţul meu şi l-a forţat să cedeze. Până la urmă, cred că a cedat. Eu nu am fost acolo că nu mi-a dat voie să fiu de faţă. Şi de atunci a început ce a început.

…În ’52 soţul meu era în grădină, muncea. L-a luat până la postul de Miliţie să dea o declaraţie. Am alergat şi eu să văd ce fel de declaraţie dă. Şi când m-am dus, îl urca în maşină. Am zis şi eu, nu ştiu ce-am mai zis, şi soţul mi-a zis să vin acasă să-mi văd de treabă…. L-a ţinut un an. La Fundulea, lângă Bucureşti, la muncă. A venit bolnav, deprimat.

După ce l-a arestat, am rămas eu. A trebuit să dau cote. Deşi dădusem şi până atunci. Dar, putea soţul meu să muncească şi să dea. Eu de unde era să mai dau? Dacă îmi luase toate posibilităţile. Nu mai aveam nimic, nici vacă, nici cai. Şi m-a arestat şi pe mine.

… La Miliţie am fost 12 chiaburi: Constantin Marinescu, învăţătorul Ştefănescu, Stan al Ioanii, bădiţa Matache, Florea Deaconu, Manole Rădulescu, Ioana Popescu, Filofteia Georgescu (văduvă), eu, Ecaterina Marinescu, preotul Diaconescu şi Voica Bălăşoiu.

La Miliţie scriau ei câte o ciornă şi ne punea pe noi să semnăm. Eu n-am semnat-o. Am spus că nu ştiu carte. După ce ne-a ţinut o săptămână jos pe duşumea. Mâncare ne aduceau vecinii. Şi după aia ne-a pornit la Slatina. Nici acolo nu ne-au dat mâncare. Ne-a mai ţinut şi acolo încă o săptămână. Eram toate femeile într-o cameră.

… Şi când m-au scos la judecată, au vrut să mă îmbrace cu uniforma de puşcăriaş şi eu am crezut că mă îmbracă că mi-e frig şi n-am vrut să o îmbrac. Dar miliţianca m-a forţat. Şi atunci nişte femei care erau acolo mi-au spus să o îmbrac că aşa trebuie când merg la judecată. Atunci mi-am dat seama că este uniforma de puşcărie. M-am îmbrăcat, m-au dus şi m-au judecat pentru sabotaj.

 

Fragment din interviul cu Irina Urșianu (n. 1901, în Potcoava, casnică, căsătorită cu Tănase Urșianu, mama a 5 copii), Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 26