Academicianul Alexandru Zub, fost membru al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste a declarat, marţi, la Sighetu Marmaţiei, la Şcoala de vară a Memorialului Sighet, că raportul comisiei, cunoscută şi sub numele de Comisia Tismăneanu, a reuşit să descopere o serie de elemente de condamnare a regimului comunist pentru atrocităţile săvârşite, însă impactul acestui raport asupra societăţii a fost unul minor.
Cursurile Şcolii de Vară organizate de Fundaţia Academia Civică şi Fundaţia Konrad Adenauer în fosta închisoare din Sighetul Marmaţiei, actualmente Muzeu Memorial al Victimelor Comunismului, au atras peste zeci de elevi din mai multe licee din ţară, interesaţi de trecutul comunist al României.
Alexandru Zub susţine că singurul lucru pozitiv al raportului este că a adunat un întreg şir de evenimente care demonstrează răul produs de regimul comunist asupra unui număr însemnat de cetăţeni ai româniei pentru simplu fapt că aveau alte păreri decât cele exprimate de puterea de atunci a statului.
La rândul său, vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Iliesiu, a spus că raportul Comisiei Tismăneanu, care înglobează munca a 18 membri din comisie şi a altor 20 de experţi, a avut parte din anul 2006, anul finalizării documentului, de o serie de dezbateri publice la Iaşi, Cluj, Bucureşti şi Constantă, dar şi la Paris, Bruxelles şi Vatican. Potrivit acestuia, opiniile cercetătorilor istorice arata că raportul este singurul de acest gen dintr-o fostă tara comunista care condamnă un trecut sumbru a unei dominaţii şi terori cumplite împotriva cetăţeanului. Iliesiu a spus că singura nemulţumire a celor care au alcătuit Comisia Tismăneanu este că documentul nu s-a bucurat de o largă apreciere a societăţii civile romaneşti, iar parlamentul a privit cu reţinere documentul întocmit de comisie.
Pe durata celor şase zile de curs, tinerii participanţi la şcoala de vară au posibilitatea să urmărească prestaţiile unor profesori universitari români şi străini care au studiat fenomenul comunismului în românia şi fostele ţări ale blocului sovietic. Luni seara, în prima zi a cursului, elevii au vizitat fosta închisoare de la Sighet, unde şi-au găsit sfârşitul personalităţi ale româniei interbelice, politicieni, militari, preoţi greco-catolici, profesori, muncitori, dar şi ţărani care s-au împotrivit regimului comunist. Tinerii au remarcat în discuţiile purtate cu ghidul muzeului că închisoarea din Sighetu Marmaţiei a funcţionat ca un adevărat lagăr de exterminare lentă a deţinuţilor, iar scopul întemniţării era de a elimina oamenii incomozi regimului comunist.
Elevii care participa la cursurile Şcolii de Vară de la Sighet au descoperit că regimul concentraţionar care funcţiona în românia, imediat după terminarea celui de al doilea război mondial, se apropia de fostul regim nazist, şi avea ca scop crearea unui nou sistem politic impus prin forţa şi teroare.
Istorici români şi străini de prestigiu, foşti disidenţi anticomunişti, profesori şi elevi de liceu participa, în perioada 14-21 iulie, la Sighetu Marmaţiei, la Şcoala de vară a Memorialului Sighet, evenimentul din acest an urmărind introducerea în programa şcolară a studiului represiunii comuniste.
La Şcoala de vară participa istorici precum Dennis Deletant, Stephane Courtois – rector al şcolii, Thierry Wolton, Vladimir Tismăneanu, academicianul Alexandru Zub.
De asemenea, la eveniment vor fi prezenţi fostul deţinut politic Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS şi scriitorul german Hans Bergel.
La ediţia din acest an, a XI-a, a Şcolii de vară de la Sighet, 50 de liceeni şi 50 de profesori de istorie vor fi angrenaţi într-un program de cursuri, în urma cărora vor imagina propriile lecţii de istorie recenta aşa cum ar trebui să se desfăşoare în cadrul programei şcolare, în viziunea lor.
În acest sens, participanţii vor beneficia de experienţa reprezentanţilor unor instituţii din Polonia şi Israel.
Iniţiativa înfiinţării Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a aparţinut poetei Ana Blandiana, preşedinte al Alianţei Civice, în anul 1992, proiectul fiind realizat împreună cu Romulus Rusan şi o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, pe amplasamentul fostei închisori Sighet.
Memorialul este format dintr-un muzeu, la Sighet, şi un Centru internaţional de studii asupra comunismului – cu sediul în Bucureşti, instituţia având ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei popoarelor care au trecut prin experienţa comunismului.
Închisoarea de la Sighetu Marmaţiei a fost construită în anul 1897, în perioada în care Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.
Din anul 1948, Sighetul a început să fie utilizat de autorităţile comuniste din românia pentru închiderea oponenţilor regimului.
În mai 1950, la Sighet au fost aduşi peste 100 de foşti demnitari români, printre care foşti miniştri, oameni politici, academicieni, ofiţeri, preoţi sau jurnalişti.
La Sighet au murit liderii liberali Constantin I.C.Brătianu şi Gheorghe I. Brătianu, precum şi liderul istoric al Partidului National Ţărănesc, Iuliu Maniu.
Aici au fost închişi şi Constantin Titel Petrescu, liderul Partidului Social-Democrat din românia, Corneliu Coposu, Constantin Argetoianu sau episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.
ROMPRES/(Leontin Cupar), 15 iulie